Consultații Lingvistice

022 29 58 98

   

   

   

Se anunţă susţinerea tezei de doctor în filologie

Se anunţă susţinerea tezei de doctor în filologie. Pretendentă: Drd. Oxana POPA Conducător ştiinţific: doctor habilitat în filologie Aliona GRATI. Consiliul ştiinţific specializat D 19.622.03 – 05. Tema tezei Textul literar ca discurs al socialității. Sociocritica franceză. Specialitatea 622.03. – Teoria literaturii 

 ANUNȚ

Se anunţă susţinerea tezei de doctor în filologie

Pretendentă: Drd. Oxana Popa

Conducător ştiinţific:doctor habilitat în filologie Aliona Grati

Consiliul ştiinţific specializat D 19.622.03 – 05

Tema tezei Textul literar ca discurs al socialității. Sociocritica franceză

Specialitatea 622.03. – Teoria literaturii

Data: 14 septembrie 2018

Ora: 14.00

Local: Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr.1, Et. 2

 

Referenți oficiali:

CIMPOI Mihai, academician, dr.hab. în filologie, prof.univ.

CAZACU Adriana, dr. în filologie, conf. univ.

 

Componența consiliului științific specializat:

PLĂMĂDEALĂ Ion, președinte, dr. hab. în filologie, conf. cerc.

ȘIMANSCHI Ludmila, secretar ştiinţific, dr. în filologie, conf. cerc.

GAVRILOV Anatol, dr. hab.în filologie, prof. cerc.

BURLACU Alexandru, dr. hab. în filologie, prof. univ.

ANIȚOI Galina, dr. în filologie, conf. cerc.

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului

·         Articole în materiale ale comunicărilor științifice:

1.      Socialitatea și intertextualitatea în știința textului. În: Conferința Științifică Internațională a Doctoranzilor Tendințe contemporane ale dezvoltării științei: viziuni ale tinerilor cercetători. Teze. Rezumate ale comunicărilor. 10 martie 2015, p 113. ISSN 978-9975-933-83-4 0,04 c.a.

2.      Raportul istorie literară – sociocritică. În: Materialele Colocviului cu participare Filologia modernă: realizări și perspective în context european realizări și perspective în context european (ediția a IX-a). 14 mai 2015, pp.136-142. ISBN 978-9975-4371-4-1 0,74 c.a.

3.      Raportul istorie literară – sociocritică. În: Materialele Colocviului cu participare internațională Folologia modernă: realizări și perspective în context european (ediția a IX-a). Teze. Rezumate ale comunicărilor. 14 mai 2015, pp.21-22. ISBN 978-9975-9608-9-2 0,02 c.a.

4.      Sociocritica în viziunea lui Henri Mitterand. În: Materialele Conferinței Științifice a Doctoranzilor Tendințe contemporane ale dezvoltării științei: viziuni ale tinerilor cercetători. Ediția a V-a, 2016, pp.71-74. ISSN 978-9975-933-83-4 0,32 c.a.

·         Articole ştiinţifice în reviste din Registrul Naţional al revistelor de profil, categoria B:

5.      „Călătorie la capătul nopții” prin prisma sociocriticii. În: Intertext 1/2 (41/42), anul 11, 2017, CZU 821.135.1.09, pag.206-213 B. ISSN: 1857-3711 0,65 c.a.

·         Articole ştiinţifice în reviste din Registrul Naţional al revistelor de profil, categoria C:

6.      Istoria literară a lui Jean Rohou. Perspectiva sociologică. În: Metaliteratură, nr 1 (35), 2014, pp. 107-112. ISSN 1857-1905 0,52 c.a.

7.      Edmond Cros: sociocritica ca ştiinţă multidisciplinară. În: Metaliteratură, nr 2(36), 2014, pp. 66-73. ISSN 1857-1905 0,66 c.a.

8.      Lectura socio-istorică a textului literar. Şcoala de la Vincennes. În: Metaliteratură, nr 3-4(37-38), 2014, pp. 56-64. ISSN 1857-1905 0,73 c.a

9.      Filiations barthésienes dans la théorie sociocritique. În: Metaliteratură, nr 3 (41), 2015, pp. 43-46. ISSN 1857-1905 0,30 c.a.

10.  Sociocritica: obiectul de studiu, concepte, şcoli şi cercetători reprezentativi. În: Philologia, nr 5-6, 2017, pp. 58-72, ISSN 1857-4300 1,21 c.a.

 

Actualitatea şi importanţa temei abordate derivă din necesitatea înnoirii metodologice, teza promovând o nouă orientare în interpretarea textului literar care a intrat în circulaţie sub numele de sociocritică. Viabilitatea sociocriticii rezidă în configurarea unui model de analiză complexă, sintetizatoare, bazată pe multidisciplinaritate. Totodată, ea constituie un model de reasumare, ca obiect, a literarității. Spre deosebire de metodele anterioare, care propun, în mare parte, interpretări marginale, înclinate spre intrinsec sau extrinsec, sociocritica propune o simbioză a acestora. Analiza multilaterală, a faptelor intrinseci (la nivel semantic, sintactic, narativ) sau extrinseci ale textului (ideologie, sociogramă, discursuri și câmpuri sociale) constituie unul dintre cele mai pertinente modele de cercetare a operei literare. Respectiv, ea avansează un model complex, înclinată fiind spre depistarea în structurile textuale atât a aspectelor formei, cât și ale conținutului.

Scopul lucrării. Această investigaţie a urmărit o dublă finalitate: pe de o parte – crearea unui tablou general al perspectivei sociocritice de cercetare a textului literar, cu o analiză amplă, cuprinzând istoricul apariţiei, conceptele operaționale, școlile, direcţiile, evidenţierea caracterului inovator, iar pe de altă parte – ilustrarea aplicabilităţii eficiente a instrumentelor ei de analiză pe un text concret, romanul lui L.-F. Céline, Călătorie la capătul nopţii.

Demersul  a avut la bază următoarele obiective:

ü     definirea conceptului de sociocritică și examinarea validității lui conceptuale;

ü     sistematizarea contribuțiilor teoretice care au generat apariția acestei noi perspective de interpretare a textului literar;

ü     interpretarea modelelor preluate de către sociocritică (structuralism genetic, poetică sociologică, dialogism, câmp social, habitus);

ü     identificarea principalelor școli de cercetare sociocritică;

ü     examinarea specificului sociocriticii franceze;

ü     elucidarea confuziilor de ordin teoretic (text–discurs, sociologie a literaturii– sociocritică, istoria literaturii–istorie literară, ideologie) ce pun în dificultate o abordare adecvată a textului din acest punct de vedere;

ü     analiza discursului socialităţii în romanul lui Céline, Călătorie la capătul nopţii.

 

Rezultate științifice principale înaintate spre susținere sunt următoarele:

1. Sociocritica reprezintă o perspectivă nouă de cercetare a textului literar, adaptată la cerinţele epistemologice actuale.

2. Sociocritica este un demers interdisciplinar, având tangențe cu psihanaliza, semiotica, lingvistica, istoria culturii, antropologia etc. În consecinţă, sociocritica operează cu un instrumentar metodologic mixt, sau „de frontieră”.

3. Câmpul de interes al sociocriticii are vădite tangențe cu cel al sociologiei literaturii, însă desemnează un domeniu distinct de investigare a textului. Sociocritica se îndepărtează de sociologia literaturii, preocupată fiind de influența mediului social asupra operei literare, prin identificarea mijloacelor care au permis trecerea faptelor sociale în fapte de limbaj: la nivel semantic, sintactic și narativ. Totodată, ea revendică reabordarea literarității, ignorată oarecum de sociologi.

4. Sociocritica este cercetarea textului şi a discursului în funcţie de perspectiva specifică şcolilor, ai căror reprezentanţi optează pentru un obiect sau altul de studiu. Sociocritica franceză se axează pe text, iar cea canadiană pe discurs.

5. Sociocritica evoluează în cadrul a trei mari centre de cercetare, care îi formulează bazele teoretice: două – în spaţiul francez (Vincennes, Montpellier) şi una la Montréal.

6. Câmpul de aplicare al sociocriticii a depășit domeniul literaturii, incluzând ideologia, istoria mentalităţilor, filosofia etc.

7. Aplicarea modelului de analiză din pespectiva sociocriticii duce la dezvăluirea unor noi valenţe sociale şi literare în romanul scriitorului francez F.- L. Céline Călătorie la capătul nopţii, precum și în orice altă operă literară.

 

   

Noutăți  

Luni, 12 noiembrie 2018, în Sala mică, cu începere de la ora 15.00, va avea loc adunarea cercetătorilor ştiinţifici titulari de la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” privind prezentarea proiectelor manageriale de către candidații admiși la funcția de director

Citește mai departe...

Joi, 18 octombrie 2018, ora 14.00, în Sala 408, în şedinţa Seminarului Ştiinţific de Profil din cadrul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, va avea loc discuţia tezei de doctor în filologie, la specialitatea 621.05. Semiotică; Semantică; Pragmatică (limba română), cu tema Performarea actelor de vorbire în discurs

Citește mai departe...

Se anunţă susţinerea tezei de doctor în filologie. Pretendentă: Drd. Oxana POPA Conducător ştiinţific: doctor habilitat în filologie Aliona GRATI. Consiliul ştiinţific specializat D 19.622.03 – 05. Tema tezei Textul literar ca discurs al socialității. Sociocritica franceză. Specialitatea 622.03. – Teoria literaturii 

Citește mai departe...
   

Aparitii editoriale  

   
© INSTITUTUL DE FILOLOGIE 2015