Consultații Lingvistice

022 29 58 98

   

   

   

Blog-uri

Această pagină este dedicată cercetătorilor din cadrul Institutului de Filologie

  • Acasă
    Acasă This is where you can find all the blog posts throughout the site.
  • Categorii
    Categorii Displays a list of categories from this blog.
  • Etichete
    Etichete Displays a list of tags that have been used in the blog.
  • Bloggeri
    Bloggeri Search for your favorite blogger from this site.
  • Echipe de Blog
    Echipe de Blog Find your favorite team blogs here.
  • Autentificare
    Autentificare Login form

EXPRESIA RUŞINII ÎN NUVELA „METAMORFOZA” DE FRANZ KAFKA

Posted by pe in fără categorie
  • Font size: Larger Smaller
  • Afişări: 1792
  • 0 Comments
  • Abonați-vă la această intrare
  • Imprimați

Literatura optează, de obicei, pentru situațiile dificile, generate de faptele personajelor ce cauzează stări fenomenologice de vină, apoi de rușine. Deci, manifestarea transfigurată artistic a rușinii îl face complice pe cititor, așa încât el, prin actul lecturării, este nevoit să se identifice atât cu rușinea personajului, cât și cu propria-i rușine. Aceasta îi trezește convingerea de certitudine a evenimentelor, după care poate identifica handicapul și manifestarea rușinii, apelând la exemplul personajului Gregor Samsa, care, de altfel, nu este, uneori, cel mai compatibil cu eul receptorului.

Gregor Samsa, din nuvela lui Franz Kafka „Metamorfoza”, participă la întâmplări destul de stranii pentru celelalte personaje din acțiune, însă aproape obișnuite pentru însuși personajul metamorfozat. Acesta din urmă, până la evenimentul tulburător, trăiește cu o frică și o îndatorire continuă față de familia sa, pe care se face obligat s-o întrețină și să-i asigure o viață fără primejdii. Grija se transformă treptat într-o povară, care se aseamănă mai mult cu o vină. Inconștientul îl forțează să se lepede de personalitatea sa, să nu aspire la dorințe noi, cu excepția serviciului și să fie „pentru el o adevărată distracție să-și petreacă timpul lucrând traforaj”. În cazul dat, observăm „nașterea” rușinii de sine, care, după opinia lui Nietzsche, este produsul lipsei individualității și a voinței. Psihanaliștii afirmă că rușinea apare grație fenomenologiei de vină, care, mai târziu, provoacă conștientizarea lipsei personalității.

Modul de viață structurat de părinții personajului devine tot mai obositor și umil, deși nu vorbește direct despre starea sa, lucru observat abia spre finele nuvelei. Metamorfoza trupului său este o manifestare agresivă și directă a refuzului de a continua ritmul stabilit al vieții. La prima vedere, Gregor este surprins de transformarea pe care a suferit-o și ar dori să meargă cu orice preț la muncă, însă aceasta este o imagine falsă, este  rezultatul gândului de a nu-i pricinui suferință părinților prin refuzul de a întreține familia în continuare. Gregor nu putea să comunice direct părinților împotrivirea sa, căci s-ar simți imediat umilit și nerealizat în viață, posibil, fiind pregătit de respingerea familiei, poate chiar alungat din casă, așa cum, de altfel, se întâmplă în cele din urmă. Deci, reacția membrilor familiei n-a avut nevoie de mult timp. Imediat au urmat adresări urâte, comportament dezgustător al tatălui său, care își găsesc explicație în inima lui Gregor, fiindcă el consideră că rușinea la care supune familia nu poate fi iertată. După H. Lichtenstein și W. Kinston,  posibilitatea de a suferi rușinea e tot atât de importantă ca și posibilitatea să suporți depresia vinei. Dorința de a te descotorosi de rușine nu permite omului să gândească și să primească realitatea așa cum este ea[4, p.68]. Rușinea, spune Kinston, pune în funcțiune mecanismul negării realității, ce provoacă regres şi lipsa oricărui gând[2,p.378].

În timp ce eul lui Gregor Samsa se ascunde de familie, fiind gată să intre în pământ de rușine, pentru a nu o incomoda, familia nu trăiește mult timp sentimente de nenorocire, ci pornește la desconsiderarea definitivă a lui Gregor ca om, astfel lipsindu-l de toate lucrurile din camera lui, pentru a fi de folos chiriașilor. Iar ultima decizie a familiei referitor la Gregor, exprimă indiferența fără mari sfieli: „Trebuie să ne descotorosim de el, se adresă Grete, altfel parcă văd c-o să ne bage pe amândoi în mormânt.[...]Dar, așa, animalul ăsta ne urmărește, ne gonește chiriașii...” [1. p 514].

 Tupeul familiei, decizia pragmatică grăbește procesul de nimicire: rușinea „mănâncă” tot ce a mai rămas din eul lui Gregor Samsa. Și acea speranță că va putea reveni la poziția de om s-a stins, gândirea și viziunile pozitive asupra vieţii s-au atrofiat împreună cu trupul, care este oglinda sufletului, exteriozarea psihicului, refulări ale inconștientului.

Trecerea în neființă a „bătrânului gândac” (supranumit astfel de taică-său) nu necesită ritualuri tradiționale de înmormântare. Membrii familiei asigurându-se de moartea lui, consideră înlăturarea handicapului – rușinea și pata neagră a întregii familii, un dar de la Dumnezeu – un happy end, altfel spus: „Acu putem să-i mulțumim lui Dumnezeu! Își făcu cruce, iar cele trei femei îi urmară exemplul.”[1,p.516]

 

Bibliografie:

1. KAFKA Franz. Metamorfoza. Chişinău: Editura Hyperion, 1990.

2.KINSTON, W. An intrapsychic developmental schema for narcissistic disturbance. Washington Int. J. Psychoanal., 1982 .

3. LEWIS H. B.  Shame and Guilt in Neurosis. New York: Int. Univ. Press, 1971.

4. LICHTENSTEIN, H. The dilemma of human identity: notes on self-transformation, self-objectivation and metamorphosis. J.Am. Psychoanal. Assoc., 1989.

5. NIETZSCHE, F.  The Philosophy of Nietzsche. New York: Modern Library, 1996.

Comentarii

  • No comments made yet. Be the first to submit a comment

Lăsaţi un comentariu

Musafir Luni, 11 Decembrie 2017
   

Noutăți  

SE ANUNŢĂ SUSŢINEREA TEZEI DE DOCTOR HABILITAT ÎN FILOLOGIE CU TITLUL: “INTERTEXT ŞI HYPERTEXT: STUDIU SEMIOTICO-LINGVISTIC”. Pretendent: Ungureanu Elena. Consultant ştiinţific: Gheorghe Popa, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, Universitatea de Stat „Alecu Russo“ din Bălți

Citește mai departe...

Se anunţă susţinerea tezei de doctor. Pretendent: Caruntu-Caraman Livia. Conducător ştiinţific: Bahnaru Vasile, doctor habilitat în filologie, profesor universitar. Consiliul ştiinţific specializat D19.621.04 – 05 

Citește mai departe...

Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei organizează la 9 NOIEMBRIE 2017 ediţia a III-a a Colocviului național „Lecturi in memoriam acad. Silviu BEREJAN”

Citește mai departe...
   

Aparitii editoriale  

   
© INSTITUTUL DE FILOLOGIE 2015