Consultații Lingvistice

022 29 58 98

   

   

   

Povestitorul nepereche de la Humulești – Ion Creangă – sărbătorit la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei

 La 28 februarie Institutul de Filologie a desfășurat Conferinţa ştiinţifică consacrată omagierii celor 180 ani de la naşterea scriitorului Ion Creangă, organizată în cadrul Festivalului „Zilele Ion Creangă”. Programul din acest an este un triplex  Chişinău−Iaşi−Târgu-Neamţ și se află la cea de a a VII-a ediţie.

Conferința a fost deschisă cu un mesaj de salut din partea domnului Vasile Bahnaru, dr. hab., director al Institutului de Filologie, care a precizat că evenimentul se defășoară în cadrul zilelor consacrate lui Ion Creangă al căror organizator principal este Biblioteca pentru copii „Ion Creangă” din Chișinău, condusă de doamna director Claudia Balaban. A prezentat oaspeții sosiți din România la Institut pentru această omagiere frumoasă a humuleșteanului, e vorba de dna Olga Creangă Caia (strănepoata scriitorului), Constantin Parascan (scriitor, cercetător al operei crengiene), Valentin Talpalaru (scriitor), dl Gicu Popa de la Muzeul Literaturii Române din Iași, dl. Gigel Berliba (profesor de istorie, pictor), Gheorghe Simion (scriitor, poet). 

Acad. Mihai Cimpoi a prezentat comunicarea Sinele arhaic la Ion Creangă, în care a remarcat faptul că „a rosti numele lui Ion Creangă în contemporaneitate e totuna cu a recunoaște actualitatea lui”, povestitorul având parte de o postumitate internațională. Primele traduceri în engleză au demarat în anii ʻ60, manualele japoneze oferă un spațiu generos prozei lui Ion Creangă, scriitorul surprinde în amploarea sa tipul de „copil universal” (G. Călinescu). Primul studiu profund consacrat povestitorului a fost scris de Nicolae Iorga apărut în Convorbiri literare (nr. 3, 1 iunie 1890), care a adus în discuție realismul poveștilor atât de necaracteristic folclorului și l-a comparat pe humuleștean cu Fr. Rabelais, urmat de cel al lui Jean Boutière La vie et l'oeuvre de Ion Creangă (1930), în care a fost studiat lexicul operelor lui Ion Creangă, acesta fiind mai artistic (în opinia autorului francez) decât cel al condeierilor Hans Christian Andresen, frații Grimm. Spre regret, receptarea lui Ion Creangă în contextul românesc a fost un pic întârziată, unul din recentele studii publicate despre nemuritorul scriitor de la Humulești este cel a lui Eugen Simion intitulat Ion Creangă, cruzimile unui moralist jovial (2011), în care autorul face referire la personajele fabuloase ale Infernului – dracii – cooperanți, naivi, pe alocuri, firești și dintotdeauna, spre deosebire de imaginea monstruoasă a celor prezentați în literatura universală.

Dna dr., conf. Nina Corcinschi a vorbit despre Des-frânările crengiene și travestiul comic al dorinței cu o interpretare exhaustivă a nuvelei Moș Nichifor Coțcariul – o capodoperă a erotologiei românești. S-a referit în special la procedeul disimulării ca pilon esențial de organizare structurală a discursului crengian. Aparențele sunt înșelătoare, disimularea ia adesea forma farsei, e și un exercițiu de conciliere a lumii instinctuale cu norma, cu regula socială, cu morala comună. Din bazarul de vorbe a lui Creangă străbat la suprafață reflexele unui imaginar colectiv și o filozofie țărănească de om al firii. Trăirea plenară a bucuriilor firii este însă mereu amenințată de rigoarea convenției sociale. Creangă recuperează în proza românească arheul cărnii, prin carnavalizare. Scenariul carnavalesc al seducției e foarte bine reprezentat în nuvela supusă analizei. La fel ca și în Decameron, filozofia erotică este telurică, cu origini în morala antică a iubirii libere de orice doctrine creștinești. Nuvela este împânzită de sugestii sexuale, îndeamnă la o  des–frânare a simțurilor și de o eliberare a dorinței „așa cum a dat-o Dumnezeu”. Creangă  parodiază codul moral restrictiv, convenția socială,  în numele libertății spiritului, și a plăcerii neîngrădite de orișice morală. La fel ca și în Decameronul lui Boccaccio, regula abstinenței nu face decât să mărească victoria simțurilor. Ceea ce îi apropie pe acești doi autori e apretura prin discurs a decenței. Moș Nichifor își apropie succesul cu Malca prin strategii de evaziune, la fel și călugării își ascund iubitele și afișează decența de ochii lumii. Travestiul dorinței, la Boccaccio naște ridicolul, la Creangă naște comicul.

Dna dr. Mariana Cocieru a prezentat comunicarea Transfigurarea estetică a folclorului în creația lui Ion Creangă, în care a remarcat că apropierea fabulosului povestitor de etosul popular a generat o desăvârşire a basmului cult. Cercetătorii fondului folcloric al creaţiilor lui Ion Creangă s-au axat pe izvoarele şi variantele poveştilor sale, precum şi pe arta de narator proprie scriitorului, mai exact procesul de re-folclorizare. Creaţia lui Creangă, situată pe un fundament folcloric la care se revine pentru o nouă restructurare, demonstrează o plenară absorbţie şi transfigurare estetică extraordinară. Simbioza cu folclorul e resimţită nu doar în poveşti, dar şi în celelalte producţii literare. Prin conţinut şi esenţă umană, creaţia lui Ion Creangă obţine un caracter universal, iar prin formă demonstrează un specific naţional, regional sau chiar local. Personajele lui Creangă, descendente din lumea basmelor şi a satului tradiţional, sunt păstrătoare şi promotoare ale unor credinţe şi ritualuri autentice. Valorile enunţate ale spaţiului rural: îndeletnicirile ţăranilor, tradiţiile şi obiceiurile folclorice, unităţile patrimoniului cultural imaterial, limbajul popular, sunt constante etnofolclorice absorbite atât de romanul cu tentă memorialistică, cât şi de lumea poveştilor. Unicitatea lui Creangă nu trebuie căutată în ritmuri şi interogaţii, ori în pigmenţii aforistici, ci în aliajul în care s-au topit elementele materiale şi spirituale specifice lumii sale în care domină impulsul natural al rostirii, discursul vivace, sobru şi funcţional.

Dna Olga Creangă a menționat că în cadrul acestei conferințe au fost descifrate tainele povestitorului humuleștean, le-a mulțumit participanților printr-o plecăciune din partea neamului Creangă și a oferit Institutului de Filologie două cărți; prima fiind o traducere completă în limba portugheză a operei lui I. Creangă, iar cealaltă intitulată Copilăria Sfântului Paisie Velicicovski.

În încheiere dna Claudia Balaban a adus mulțumiri Institutului de Filologie pentru acest parteneriat cultural și i-a oferit dlui Bahnaru o diplomă de excelență.

Dr. Olesea Gîrlea

Institutul de Filologie al AȘM


   

Noutăți  

Joi, 29 iunie 2017, ora 10.00, în Sala 408, în şedinţa Seminarului Ştiinţific de Profil din cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, va avea loc discuţia tezei de doctor habilitat în filologie, la specialitatea 621.04. Lexicologie şi lexicografie; terminologie şi limbaje specializate; traductologie (limba română), cu tema Terminologia medicală în limba română: evoluţie şi tendinţe

Citește mai departe...

Joi, 22 iunie 2017, la ora 11:00, sala 411 va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 622.02. – Teoria literaturii

Citește mai departe...

INSTITUTUL DE FILOLOGIE, RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVAŢIONALĂ în anul 2016

Citește mai departe...
   

Aparitii editoriale  

   
© INSTITUTUL DE FILOLOGIE 2015