Consultații Lingvistice

022 29 58 98

   

   

   

Mioara Avram și Dinicu Golescu între biografie și viața operei

 La 7 februarie în cadrul Institutului de Filologie al AŞM au fost desfăşurată conferinţa consacrată omagierii a 240 de ani de la naşterea lui Dinicu Golescu şi a 85 de ani de la naşterea lingvistei române Mioara Avram.

Dl. Vasile Bahnaru, dr. hab., director al Institutului de Filologie şi moderator al evenimentului a specificat faptul că Dinicu Golescu a fost un premergător al paşoptiştilor, care s-a impus prin memoriile sale de călătorie prin Europa, cea de a doua personalitate evocată, Mioara Avram, o lipoveancă care a familiarizat vorbitorii cu normele limbii literare române.

Dl. acad. Mihai Cimpoi a prezentat comunicarea Constantin Stere despre Dinicu Golescu care s-a axat pe ideea europeană aşa cum o înţelegea Constantin Stere prin prisma ideilor lui Dinicu Golescu. A făcut referire la cronica pe care a scris-o Constantin Stere despre lucrarea lui D. Golescu Însemnare a călătoriei mele făcute la 1824, 1825, 1826 tipărită la Buda 1826 apoi apărută în altă ediție în 1910. A precizat faptul că Dinicu Golescu se include în dialogul despre Europa, vorbeşte despre cultura europeană, realităţile europene, formulează critici la opera lui Dinicu Golescu atunci când marele boier nu înfăptuiește o informare doctă, ci descrie subiectul picturilor din muzeele în care a călătorit, fără a preciza autorul şi titlul, printre alte curiozități se numără și descrierea mecanismului de funcţionare a cazanului corabiei. Referindu-se la impresiile lui Const. Stere despre Dinicu Golescu, M. Cimpoi a precizat că marele boier a călătorit spre folosul naţiei sale şi a oferit o imagine a Europei aşa cum a înţeles-o mai bine.

Dna Svetlana Korolevski a prezentat comunicarea Lumea în viziunea lui Dinicu Golescu, în care a făcut referire la datele biografice ale celui vizat şi a specificat că jurnalul de călătorie a lui Dinicu Golescu reprezintă un prim manifest de integrare în Europa, prin această scriere marele boier îşi descoperă vocaţia de luminator, evocarea străinătăţii fiind o posibilitate de scoatere în pregnanţă a caracterului grav al stărilor de acasă. Călătoria şi confesiunea au fost pentru Dinicu Golescu modalităţi esenţiale de relevare a identităţii în dublu sens (Ţara şi Europa), sentimente precum mândria, orgoliul omului ce ţine la pământul lui îi sunt specifice, confesiunile despre acea lume europeană ireproşabilă cu teatre, parcuri şi muzee fascinează, nuanţările sunt pline de savoare. Concluzia ce s-a impus a fost că Dinicu Golescu poate fi considerat un iluminist pentru că a considerat cultura principala cale spre progres. Referindu-se la vizita pe care a făcut-o în oraşul italian Vincenza marele boier a fost copleşit de existenţa celor 3 teatre, involuntar a făcut referite la starea de lucruri din Ţară unde exista doar un singur teatru, iar limba în care se montau spectacolele era germana; a făcut fost preocupat și de relaţiile de comerţ importul la preţuri exagerate şi exportul la preţuri derizorii. Revenit în ţară Dinicu Golescu a încercat să materializeze o parte din acele idei care i-au apărut peste hotare, a înfiinţat o societate literară şi o gazetă Curierul românesc. Referindu-se la lucrarea Adunare de pilde semnată de Dinicu Golescu, Sv. Korolesvski a precizat că aceasta însumează proverbe, maxime, sentinţe; iar prin activitatea desfăşurată D. Golescu a demonstrat deplin că înţelepciunea se adună din cărţi, dar şi din trăire.  

Dl dr. Ion Bărbuță a prezentat comunicarea Mioara Avram: o viață închinată limbii române, în care a făcut referire la datele biografice ale lingvistei, în special a remarcat licențierea și susținerea tezei de doctor sub conducerea lui Alexandru Graur, a făcut referire și la premiul P. B. Hasdeu obținut din partea Academiei Române, dar și la activitatea lingvistei în calitate de coordonator al sectorului de lingvistică,  și predarea a numeroase cursuri pentru studenți și profesori. Dl. Bărbuță a specificat că numele Miorei Avram este un reper sigur în eliminarea imposturii și improvizației, Mioara Avram aparține unei pleade remarcabile de lingviști și poate fi considerată pe bună dreptate o enciclopedie a limbii române și o întruchipare a tradiției în gramatică. Comunicarea s-a axat și pe lucrările semnate de lingvistă printre acestea fiind Gramatica limbii române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Gramatica pentru toți, Cuvintele limbii române între corect și incorect,  Faceți cunoștință cu limba română (în colaborare cu Marius Sala). Referindu-se la calitățile Mioarei Avram, dl. Bărbuță a nuanțat ideea că dnei era principială și intransigentă, iar aceste detalii l-au făcut pe Marius Sala să afirmae că Mioara Avram „mai degrabă își taie o mână, decât să scrie cu î din a”, iar pe Mioara Vintilă Rădulescu să afirme că „Mioara Avram s-a identificat cu limba română în tot ce are ea mai valoros”.

Dl. Vasile Bahnaru a specificat că î din a nu schimbă identitatea sau spiritul limbii române.

Dna dr. hab. Inga Druță a prezentat comunicarea Mioara Avram: omagiu in aeternum, în care a făcut referire la stagiile de documentare ale lingvistei române în URSS, Franța, Cehoslovacia, a precizat că Mioara Avram a fost discipola lui Alexandru Graur de la care a preluat stilul elegant, sobru și accesibil. Mioara Avram va rămâne în memoria multora ca o personalitate proeminentă, cu merite în domeniul românisticii, o mare admiratoare a Basarabiei dovadă fiind ciclurile de prelegeri pe care le-a ținut pentru câteva zeci de profesori din raioanele Republicii Moldova. Cât privește calitățile de care lingvista a dat dovadă de-a lungul vieții acestea sunt principialitatea, intransigența, trăinicia interioară, marea capacitate de muncă îmbinată cu o curiozitate de invidiat, cunoașterea pe din afară a surselor din biblioteca fabuloasă de care dispunea, severitatea judecății, dar și dorința firească de a explica și de a ajuta necondiționat colegii, capacitatea de a sintetiza esențialul într-o formă accesibilă, o doamnă lipsită de emfază și orgoliu subiectiv, considera reforma ortografică din 1993 impusă dictatorial și populist. Mioara Avram este pe bună dreptate un lider demn de urmat și o personalitate puternică.

Dna Elena Constantinovici a făcut referire la experiența de cercetare a proiectelor în care a colaborat cu dna Mioara Avram, primul fiind Dicționarul sintetic al verbului românesc la care au lucrat și alți colegi de la Institut (printre care I. Bărbuță, T. Cotelnic ș. a.) efectuând o cercetare de proporții vaste, în aceste împrejurări a cunoscut-o pe lingvistă ca fiind principială, dură, grijulie, atentă și a învățat de la ea să îndrăgească problematica verbului, cu regret cartea nu a fost publicată; cea de a doua colaborare Gramatica uzuală a limbii române a văzut lumina tiparului.

Conferința a culminat cu intervenția dlui Teodor Cotelnic a depănat amintiri și impresii despre colaborarea cu marea lingvistă română, perfecționistă a detaliului, exigentă și atentă; a făcut referire la calitățile de familistă ale Mioarei Avram care a crescut și educat 3 fii (Alexandru, Andrei și Petru), unul din ei, Andrei, a preluat îndeletnicirea mamei devenind specialist în lingvistica limbii engleze.    

Dr. Olesea Gîrlea, Institutul de Filologie al AȘM

   

Noutăți  

Se anunţă susţinerea tezei de doctorat. Pretendent DORINA ROTARI. Conducător ştiinţific. ŢAU ELENA, doctor în filologie, conf. univ. Consiliul ştiinţific specializat D19.622.01 – 11

Citește mai departe...

 Se anunţă susţinerea tezei de doctor. Pretendent: Magdalena RUSNAC-FRĂSINEANU. Conducător ştiinţific: ŢURCANU Andrei, doctor habilitat în filologie, profesor universitar. Consiliul ştiinţific specializat D19.622.01 – 10 

Citește mai departe...

INSTITUTUL DE FILOLOGIE, RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVAŢIONALĂ în anul 2017 (I)

Citește mai departe...
   

Aparitii editoriale  

   
© INSTITUTUL DE FILOLOGIE 2015