Consultații Lingvistice

022 29 58 98

   

   

   

Rezistență prin spiritualitate și cultură

 

La 2 februarie în cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei au fost marcate două personalități distincte pentru cultura românească și anume Mitropolitul Basarabiei Gurie Grosu (140 de ani de la naștere) și Ion Luca Caragiale, dramaturg și publicist (165 de ani de la naștere).

 

Moderator al evenimentului a fost dl Vasile Bahnaru, dr. hab., director al Institutului de Filologie al AȘM, care a prezentat succinct importanța activității celor două personalități, primul fiind un protagonist deosebit în săvârșirea actului Unirii de la 1918, cel de-al doilea arhicunoscut pentru scrierile sale cu caracter zeflemitor la adresa metehnelor societății.

Dl. Dr. Hab. Victor Țvircun a remarcat tezaurul intelectual pe care l-am moștenit de la cele 2 personalități notorii. S-a referit în mod special la faptul că Mitropolitul Gurie Grosu a făcut parte din  acel Comitet de Stat, care în 1935 a fost responsabil de aducerea osemintelor lui D. Cantemir din Moskova în România, cât privește contribuția lui I. L. Caragiale, dlui a specificat că opera dramaturgului conține aspecte prin care-l putem considera pe bună dreptate un „clarvăzător” al timpurilor de azi.

Protoiereul Ioan Ciuntu, dr. în drept canonic a prezentat comunicarea Mitropolitul Gurie Grosu: duhovnic al Basarabenilor, în care a specificat importanța deosebită a ierarhului care a promovat românismul în Basarabia, a introdus calendarul bisericesc pe stil nou, a susținut revendicarea autonomiei Mitropoliei Basarabiei, a amintit și de momentul primei vizite făcute de Carol al II-lea în Basarabia (1930), când Mitropolitul nu i-a permis să intre în altar decât cu soția sa legitimă, reproșându-i relațiile extraconjugale; însă acest gest de verticalitate și sprijinire a valorilor creștine a atras un șir de intrigi cu rea pornire împotriva sa, printre care acuzațiile de lipsă de gestiune și cercetări din partea Curții de Casație. Protoiereul Ciuntu a specificat faptul că imixtiunea politică în activitățile bisericești a avut de cele mai multe ori repercusiuni grave.

Dl Iurie Colesnic în intervenția sa despre Gurie Grosu – un exponent al conștiinței naționale a punctat cele mai importante momente ale activității mitropolitului cu privire la dezvoltarea culturală și intelectuală a Basarabiei și basarabenilor. Gurie Grosu a fost cel care a pornit mișcarea națională în Basarabia, datorită influenței prieteniei cu Ion Pelivan, Vasile Gobjilă, Grigore Constantinescu. În 1905 Gurie Grosu a pus problema deschiderii cursurilor în limba română la Seminarul teologic, Școala Eparhială și Școala de fete și a reușit cu succes să obțină această revendicare. În 1908 a deschis revista Luminatorul care a dăinuit până în 1944, a făcut primul abecedar (carte de citire) în 1908 și 1910 (editat de 8 ori), a participat activ la Unirea din 27 martie 1918, idealul său de a deschide la Chișinău o Academie Teologică a rămas nerealizat, a reușit în schimb să deschidă o Facultate. În istoria Basarabiei Gurie Grosu va rămâne o conștiință națională desăvârșită în cadrul bisericii.

Acad. Mihai Cimpoi a specificat faptul că G. Grosu a avut profunde cunoștințe în domeniul literaturii greci și este acea figură emblematică de îmbinare a preotului cu cărturarul, iar literatura a beneficiat la modul cel mai util de acești preoți cărturari, cei mai aproape de noi fiind Nestor Vornicescu și Antonie Plămădeală.

Intervenția dnei dr. Ludmila Șimanschi despre Caragiale: modalitate estetică și mimetism livresc a fost focusată pe postumiada carageliană pentru clarificarea constelației de termeni utilizați politic de către critica literară, e vorba de constructele „caragializare, decaragializare, caragialism, hipercaragializare, constante caragialiste, caragelieni (personaje), postcaragialism, fenomenul caragiale, modelul caragiale”.

Dna dr. Mariana Cocieru a vorbit despre Relația lui I. L. Caragaiale cu alteritatea basmului popular luând în vizor sursele folclorice ale operei lui I. L. Caragiale (scrierile lui An. Pann, trasnmiterea pe cale orală, influențe posibile din texte franceze), paralele și deosebiri dintre basmul eminescian și cel caragelian, modalități literare de resuscitare modernă a basmului (funcția basmului, succesiunea evenimentelor, realismul critic), influențele literaturii populare asupra operei lui I. L. Caragiale (crucișul lingvistic generator de comic, oralitatea, metafora și epitetele populare, limbajul specific mahalalei, replicile în ecou, limbajul defectuos, oralitatea de tip urban, expresiile populare, propozițiile eliptice de predicat, propozițiile exclamative, proverbe, diminutive, interjecții, limbajul autohton și limbajul specific epocii). Concluzia la care s-a ajuns este că poveștile lui I. L. Caragiale sunt meditații pe tema fascinantă a mecanismelor puterii, continuări firești ale comediilor. 

 

Dr. Olesea Gîrlea, Institutul de Filologie al AȘM

   

Noutăți  

Joi, 29 iunie 2017, ora 10.00, în Sala 408, în şedinţa Seminarului Ştiinţific de Profil din cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, va avea loc discuţia tezei de doctor habilitat în filologie, la specialitatea 621.04. Lexicologie şi lexicografie; terminologie şi limbaje specializate; traductologie (limba română), cu tema Terminologia medicală în limba română: evoluţie şi tendinţe

Citește mai departe...

Joi, 22 iunie 2017, la ora 11:00, sala 411 va avea loc şedinţa Seminarului ştiinţific de profil la specialitatea 622.02. – Teoria literaturii

Citește mai departe...

INSTITUTUL DE FILOLOGIE, RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVAŢIONALĂ în anul 2016

Citește mai departe...
   

Aparitii editoriale  

   
© INSTITUTUL DE FILOLOGIE 2015