Consultații Lingvistice

022 29 58 98

   

   

   

Mihai Eminescu şi revista Viaţa Basarabiei – două aniversări marcante consemnate la Institutul de Filologie al AŞM

 

La 17 ianuarie în Sala Mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost organizată de către Institutul de Filologie Conferinţa Ştiinţifică consacrată Zilei Culturii Naţionale şi aniversării a 167 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, precum şi omagierii a 85 de ani de la apariţia revistei Viaţa Basarabiei.

Evenimentul a fost moderat de directorul Institutului de Filologie al AȘM, dr. hab. Vasile Bahnaru. Cu un mesaj de felicitare din partea conducerii Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică cu ocazia începerii noului an de activitate a venit acad. Ion Tighineanu, care a menționat și despre importanţa creaţiei eminesciene în toate timpurile.

Despre Rezultatele recente în studiul operei eminesciene a ţinut o comunicare acad. Mihai Cimpoi, prin care a nuanţat preocuparea asiduă a poetului nepereche asupra specificului naţional, care e un factor formativ esenţial. De asemenea a specificat că modelul de patriotism a lui Eminescu a fost influenţat de romantismul german și că părerile poetului și publicistului asupra statului au la bază concepţia despre naţiune, care reprezintă o sumă de puteri vii, care merg în direcţia hotărâtă de propria natură. Academicianul a subliniat faptul că limba, literatura, cultura trebuie să contribuie la păstrarea şi triumful spiritului naţional. M. Cimpoi e de părere că ideile eminesciene referitoare la naţionalism au fost scoase din context şi mobilizate în scopuri pro causa sua, în aceeași ordine de idei a specificat că în acest an Congresul eminescologilor se va axa pe ideile discursului politic din opera lui Mihai Eminescu. Academicianul a prezentat două apariţii recente în domeniul eminescologiei, și anume lucrări apărute în 2016, prima fiind un proiect cultural al lui Nicolae Ioniţă ce vizează apariția poemului Luceafărul în ediţie bilingvă română/germană, dar și diferite reprezentări ale imaginii lui Mihai Eminescu așa cum este poetul văzut la ora actuală de artişti plastici, caricaturiști din lumea întreagă, lucrare apărută sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, la Ploieşti la editura Karta Graphic; cea de a doua lucrare este Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu,  semnată de Theodor Damian.

Dl. Vasile Bahnaru a prezentat comunicarea Unitatea limbii române în concepţia lui Eminescu, în care a făcut referire la diferenţele pe care le făcea poetul între limba sistem şi limba vorbită, dar şi la interesul lui constant pentru acumularea unui vocabular folcloric consistent. De asemenea, a atras atenția asupra pericolului remarcat și de Eminescu de identificare a credinței cu națiunea. Mai mult ca atât, genialul poet și publicist afirma că poporul român este foarte tolerant față de ceilalți, indiferent că sunt musulmani sau catolici. A fost relevat și faptul că în spațiul românesc nu a avut loc nici un război în baza conflictelor religioase.

Dl Alexandru Burlacu a făcut referire la cartea Scriitori de la „Viața Basarabiei” semnată împreună cu Alina Ciobanu, și a oferit detalii despre istoricul revistei care a apărut între anii 1932-1944, după anii 1940 editată deja la București, directorul revistei fiind Pantelimon Halippa, fost lider al Sfatului Țării. Scopul principal al revistei a fost afirmarea spiritului local al creatorului operei de artă, admitea și promova autohtonismul. Influenta publicație a fost acel element coagulator, care a unit în jurul ideii promovării spiritului autohton celelalte reviste. Viața Basarabiei a adunat în jurul ei circa 100 de publiciști și scriitori care în 1939 au fondat Societatea Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, aceasta fiind o veritabilă revistă de gândire și simțire românească.

Dl. Andrei Ţurcanu a precizat că Eminescu este un scriitor al arhetipului național și în el  se regăsesc imaginile, sentimentele și gândurile poporului nostru. Pe Eminescu îl regăsim în Gheorghe Doinaru care a bulversat lumea de la începutul anilor 60, ceva din Mircea cel Bătrân este în Moromete, dar și în Cărăbuș, caracteristici esențiale în proza romantică a lui Eminescu se regăsesc în personajele lui Vl. Beșleagă, prin aceste însușiri Eminescu este mare, pentru că se regăsește în orice și în oricine.

Dl. Ion Ciocanu a menționat că este firesc să se îngemăneze Eminescu și Viața Basarabiei, un exemplu fiind propriile dezvăluiri pe care le-a publicat în paginile revistei despre o carte a cunoscutului eminescolog Dumitru Copilu-Copillin. A remarcat și faptul că este suficient să fie citit cu atenție cuvântul introductiv al lui Pan Halippa pentru a înțelege începuturile revistei, a vedea în întregime ce și-a propus în programul său și să ne imaginăm ce ar fi putut ea realiza dacă ar fi avut o viață lungă și neîntreruptă.    

Iulian Filip a prezentat comunicarea Eminescu și folclorul în care a expus preocuparea specifică a poetului în calitate de culegător de folclor încă din adolescență: „La 16 ani tânărul Mihai Eminescu deslușea în textele folclorice pentru copii, în jocurile copiilor,  manifestarea  sincretică a teatrului, pentru care cuvintele realizează o alianță firească și armonioasă cu muzica și ritmul, toate subordonate impulsurilor ludice și cognitive. De aici nuclearitatea limbajului eminescian, care s-a constituit într-un poligon de exerciții și testări permanente, stări de spirit de eficientă comunicare, unde cuvintele se aleg limpezi la mesaj și expres transmisibile”.

Dl. Nae-Simion Pleşca a vorbit despre ideea europeană în publicistica lui Eminescu, astfel Europa este, în viziunea poetului, centrul civilizației și oferă populației din diverse țări echilibru, un mod de viață activ, încredere în ziua de mâine, egalitate de șanse și oportunități pentru formarea oricărui individ, dar și un trai decent.   

Dnii Ion Anton și Dumitru Maxim au făcut referire la istoricul revistei Viața Basarabiei începând cu reapariția din anul 2002 sub conducerea lui Mihai Cimpoi, despre repertoriul tematic al revistei, articole de mare rezonanță științifică și literară și și-au exprimat deschiderea față de colaborările tuturor doritorilor din rândurile cercetătorilor Institutului de Filologie și nu doar.

Dl Dumitru Apetri a menţionat că opera lui Eminescu este o sinteză de diverse valori literare. Ea întruneşte în sine universalitatea lui Shakespeare şi Goethe, avântul şi efuziunea romantică a lui Hugo şi Byron, prestaţia civică a lui Mickiewiez şi Şevcenco, potenţialul intelectual şi armonia lui Leopardi, Schiller, Lermontov şi Tiutcev, duioşia lui Ovidiu, Petrarca şi Fet.

Dna Miroslava Metleaeva în intervenţia sa axată pe aspectul gender al temei existenţiale a fericirii în poemul lui Mihai Eminescu Luceafărul, a făcut referire la protagonista poemului care nu este o întruchipare a idealului tradiţional al femeii docile din poveştile populare, ci este conştientă de puterea feminității prin care îşi hotărăşte destinul. La Eminescu apare însă nu numai nostalgia pentru eternul feminin, dar şi căutarea unei identităţi masculine.

În final, dl. Mihai Cimpoi a conferit premiile revistei Viaţa Basarabiei la diferite categorii: premiul „Constantin Stere” lui Vl. Beşleagă pentru romanul Cumplite vremi, premiul „Pan Halippa” oferit lui Mircea Snegur pentru eseul despre deportare, premiul „Pan Halippa” oferit dlui Vasile Bahnaru pentru eseul despre Calvarul limbii române în timpul dominaţiei sovietice, premiul „Lucian Blaga” oferit Aurei Christi pentru O cruciadă împotriva valorilor naţionale?!, premiul pentru poezie „V. Teleucă” pentru Claudia Partole, premiul „Lucian Blaga” oferit poetului Ion Hadârcă pentru eseul Strategii narative de regăsire a sinelui în creaţia L. Istrati, premiul de gratitudine dlui Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.   

Dr. Olesea Gîrlea, Institutul de Filologie al AȘM

Dr. Sergiu Cogut,  Institutul de Filologie al AȘM

   

Noutăți  

Se anunţă susţinerea tezei de doctorat. Pretendent DORINA ROTARI. Conducător ştiinţific. ŢAU ELENA, doctor în filologie, conf. univ. Consiliul ştiinţific specializat D19.622.01 – 11

Citește mai departe...

 Se anunţă susţinerea tezei de doctor. Pretendent: Magdalena RUSNAC-FRĂSINEANU. Conducător ştiinţific: ŢURCANU Andrei, doctor habilitat în filologie, profesor universitar. Consiliul ştiinţific specializat D19.622.01 – 10 

Citește mai departe...

INSTITUTUL DE FILOLOGIE, RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVAŢIONALĂ în anul 2017 (I)

Citește mai departe...
   

Aparitii editoriale  

   
© INSTITUTUL DE FILOLOGIE 2015